Personalități marcante

Gheorghe Vrabie (n. 21 martie 1939, Călinești, județul Bălți – d. 31 martie 2016, Chișinău) a fost un artist plastic, grafician din Republica Moldova, autorul Stemei de Stat a Republicii Moldova, al Stemei și al Drapelului municipiului Chișinău, al valutei naționale și a fost supranumit „Tatăl leului moldovenesc”.

A studiat la Academia de Pictură, Arhitectură, Sculptură „I. Repin” din Sankt Peterburg, în perioada 1962-1967. A debutat în 1961. A ilustrat pe parcursul anilor mai multe volume din literatura romană și universală. Interesul artistului s-a îndreptat spre asemenea autori ca Mihai Eminescu, Ion Druță, Grigore Vieru, Dante, Longos, Paul Valery. Grafica de carte semnată de Gheorghe Vrabie se remarcă prin siguranța liniei, precizia subiectului, rafinamentul executării.

Gheorghe Vrabie a realizat ciclul de lucrări intitulat „Hipismul”. Împreună cu soția sa, Dorina Cojocaru face mai multe lucrări în mozaic.

A deschis expoziții personale în Republica Moldova și în străinătate. Printre acestea se numără cele inaugurate la Uniunea Scriitorilor, Muzeul Național de Istorie și Arheologie, Casa Naționalităților, Ambasada României în Republica Moldova, Biblioteca Națională, Centrul de Expoziții „Constantin Brâncuși” al UAP. A expus la Galeria de artă de la „Casa Cărții” din Iași, la Casa centrală a Scriitorilor din Moscova, în Sala Centrală a Uniunii Artiștilor Plastici din Odesa.

Gheorghe Vrabie a participat la manifestări expoziționale la București, Moscova, Sankt-Petersburg, Bratisalava, Viena, Washington, Alma-Ata, Plovdiv, precum și în orașe din România (Bacău, Botoșani, Moinești). De-a lungul timpul a fost invitat la diverse tabere de creație, ateliere, simpozioane în România, Federația Rusă, Letonia, Lituania, Ungaria.

Vrabie a obținut Premiul I pentru grafică la concursul organizat de Academia de Artă din Sankt Petersburg – 1964, Premiul concursului organizat pentru elaborarea stemei de Stat a Republicii Modova- 1990, Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova – 1999. În 1998 a primit distincția Maestru în Artă, iar în 2000 – medalia Eminescu.

În 2010, Gheorghe Vrabie a fost decorat cu cea mai înaltă decorație de stat a Republicii Moldova, „Cavalerul Ordinului Republicii”.

Iurie Negoiţă –Absolvent al Institutului de Artă Teatrală (GHITIS) din Moscova (1969), specialitatea – actor de teatru şi cinema.

Este angajat în trupa Teatrului Naţional „M. Eminescu” din anul 1969. A interpretat peste 100 de roluri: Romeo în „Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare, Florindo în „Slugă la doi stăpâni” de C. Goldoni, A. Puşkin în „Paşii comandorului” de A. Korostîliov, Genarul în „Corbul” de C. Gozzi, Valentin în „Tata” şi preşedintele în „Pomul vieţii” de D. Matcovschi, VaskaPepel în „Azilul de noapte” de M. Gorki, Cleant în „Tartuffe” de Moliere, Sher Khan în „Mowgli” de R. Kipling, Bertrand în „Vecina de alături” de P. Chesnot, Weikopf în „Ghetou” de J. Sobol, personajul 1 în „Uşa” de M. Vişniec, guvernatorul în „Suflete moarte” de N. V. Gogol, craiul în „Harap-Alb” de I. Creangă ş.a.

În 1983 este distins cu titlul onorific de artist emerit

.În 2002, artistul poporului Iurie Negoiţă a fost distins cu Premiul UNITEM „Cel mai bun rol masculin” – Bertrand în spectacolul „Vecina de alături”, iar în 2003-2004 a fost desemnat drept cel mai bun actor al anului.

În 2006 Iurie negoiță a fost decorat cu Medalia „Ion Luca Caragiale”, iar în 2011 cu Medalia „Veniamin Apostol”.

 În 2003-2006 a fost director general al Teatrului Naţional „M. Eminescu”.

ANATOL MAGDÎL Maestru coregraf al Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „Joc” și „Mărțișor”, Maestru în Artă, profesor de coregrafie, cercetător de folclor și creații coregrafice

Conducătorul artistic al Ansamblului de dansuri populare „Mărțișor”, Anatol Magdîl, a fost onorat de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prestigiosul Titlu onorific „Artist al Poporului”.

Anatol Magdâl s-a născut la 4 martie 1957 în satul Călineşti, raionul Făleşti, în familia lui Vasile şi Alexandra (Budac) Magdâl, ambii părinţi. Fiind al doilea copil, Anatol din frageda copilărie a iubit să ajute părinţii în gospodărie, a păscut animalele şi păsările casnice, a muncit în brigada şcolărească, dar cel mai mult a visat să fie artist de teatru. Despre actuala profesie – maestru coregraf, pe atunci, nici nu-şi închipuia cu ce se „mănâncă” aceasta. Îi plăceau horele din centrul satului organizate pe la sărbători populare însemnate.

Anatol a absolvit şcoala medie din Călineşti (1964-1972). Datorită faptului că în această perioadă familia Magdâl era numeroasă – 6 copii, Anatol a  hotărând să îmbrăţişeze meseria de tâmplar. Anatol, după absolvirea celor 8 clase, pleacă la Bălţi, unde susţine cu succes concursul la Şcoala profesional-tehnică nr. 19, specialitatea „Tâmplărie”. în toamna anului doi de studii (1973), cunoscuţii dansatori, ex-artiştii Ansamblului de muzică şi dans popular „Fluieraş” Vera şi Constantin Ghermec, care în acele timpuri activau în calitate de coregeafi, selectau pe cei mai talentaţi tineri şi tinere pentru a completa trupa. Printre norocoşi a fost şi Anatol Magdâl. Studierea artei coregrafice în ansamblul „Ghiocel” a devenit o pasiune dragă sufletului şi doar în 3 luni a deprins două dansuri din repertoriul binecunoscutului ansamblu, participând la concursul republican al şcolilor de acest tip.

A absolvit instituţia respectivă în luna mai anul 1975 şi la sfârşitul acestei luni a fost chemat la cătănie. S-a întors de la militărie tot în luna mai, doar că în anul 1977, iar în iulie a susţinut cu succes examenele de intrare la Şcoala de Iluminare Culturală „Elena Sârbu” din or. Soroca, la specialitatea „Coregrafie”, absolvind-o în decembrie 1979. La 5 februarie 1980 a fost angajat în calitate de conducător al Ansamblului de dans popular „Oleandra” de la Casa raională de cultură din orăşelul Nisporeni. Timp de 7 ani a diriguit formaţia respectivă, studiind folclorul coregrafic din localităţile de vecinătatea Nisporeniului şi îmbogăţind repertoriul „Olendrei” cu perlele coregrafice: „Joc mare”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora şi Sârba”, „Ostropăţul”, „Bătuta” ş. a., ocupând locuri de frunte şi premii binemeritate la festivalurile raionale şi republicane. 

Cariera de creaţie a coregrafului A. Magdâl atinge culmi de invidiat. În anul 1999 este invitat de către distinsul om de cultură Vladimir Curbet, director artistic și prim-maestru de balet al Ansamblului Naţional Academic de Dansuri Populare „Joc”, pentru a-şi prelungi activitatea de creaţie în acest deosebit colectiv artistic – cartea de vizită a Republicii Moldova.

Pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în domeniul culturii, i-a fost conferit în anul 2001 titlul onorific „Maestru în Artă” în anul 2023 titlu onorific „Artist al Poporului”.

Daniel Procopciuc s-a născut în anul 1995, în localitatea Călinești din raionul Fălești, Republica Moldova, și a absolvit Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Chișinău. Din 2019 este medic rezident la Ortopedie-Traumatologie la Spitalul “Sf. Spiridon” din Iași. Sportivul poreclit „Brațul de Aur al Moldovei” are în palmares numeroase performanțe, printre care șase titluri de campion european și patru de campion mondial, titlul mondial la armwrestling printre profesionșt și peste 130 de medalii câștigate până în prezent la competitii naționale și internaționale fiind și vicepreședintele Federației de Armwrestling din Republica Moldova,Tânărul este remarcat și în cadrul turneului tradițional „East versus West Armwrestling”, unde concurează cei mai buni sportivi din Europa și Asia împotriva rivalilor din America de Nord, America de Sud și Australia

Daniel Procopciuc născut la Brînzeni, r. Edineț, în familia lui Vasile Procopciuc (inginer-cadastral) și Ala Procopciuc (numele de fată – Morarenco; de specialitate contabil). Este cel mai mare copil din familie, sora Ana-Elena( născută în 2002).

Școala primară și liceul teoretic Călinești (2001 – 2013),

Din augut 2016 – angajat prin cumul în calitate de asistent medical în Secția Neurorecuperare a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie.

Pe durata studiilor liceale a partiipant la olimpiadele școlare raionale de chimie, matematică și fizică. Pasionat şi inspirat din copilărie de armwrestling, astfel după 6 luni de haltere (antrenorLilian Cebanciuc – s. Glinjeni, r. Fălești) şi-a amenajat acasă o sală improvizată şi a început să practice exerciţii specifice din 2012. Însă antrenamentele sistematizate şi sistemice au început din 2013, cînd a devenit student la facultatea Medicină Generală a Univerității de Stat de Medicină și Farmacie ”N.Testemiţanu”. La complexul sportiv al universităţii de medicină face câte 3 – 4 antrenamente săptămânal, iar o dată în săptămână participă la sparringurile ce se ţin la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport. Este antrenat de către fraţii Grumeza (Alexandru şi MIhail). Este multiplu campion şi deţinător de trofee naţionale şi internaţionale, dintre cele mai importante ar fi de menţionat:
– Dublu Vicecampion Mondial (argint pentru lupta cu brațul stâng și argint pentru lupta cu brațul drept) la categoria -75kg tineret în 2016;
– Campion European braţul drept la categoria -75kg tineret în 2016;
– Campion Balcanic în „Liga Profesionistă Balcanică”, categoria -80kg în 2016;
– Campion absolut braţul stâng şi vicecampion absolut braţul drept la „Boiar Armwrestling Naţional” în 2016;
– Vicecampion European braţul stâng categoria -75kg tineret în 2015;
– „Codlea Power Cup”, Romania – locul 3 seniori -85kg braţul stâng; locul 2 seniori -75kg braţul drept; locul 3 open dreapta;
– Campionatul Internaţional „X-Men – 2014”, Brescia, Italia – locul 1 braţul drept tineret –
75kg, locul 1 braţul stâng tineret -75g, locul 3 seniori -75kg;
– Всеукраинский Чемпионат «Битва Титанов  2014», Одесса – locul 1 braţul drept –
78kg, locul 1 braţul sting -78kg, locul 2 – open dreapta.
Pentru reușitele din studii și performanțele sportive devine Laureat al Galei Studenților USMF”Nicolaie Testemițanu” 2015.

Larisa Turea (n. 29 februarie 1952, Călinești, r. Fălești, Moldova). Jurnalistă, critic de artă, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru.

Larisa Turea s-a născut în satul Călinești, (r. Fălești ), pe 29 februarie 1952 în familia lui Nestor, profesor de fizică și matematici și a Olimpiei Pleșca (născută Batâr), profesor de geografie și biologie la școala din localitate.

După ce absolvește cu medalie de aur școala din satul Cuhnești, (r. Glodeni) în 1969, intră la Facultatea de Filologie (secția Jurnalism) a Universității de Stat din Chișinău pe care o absolvește, Magna Cum Laude în 1974.

De asemenea obține în 1995 o bursă din partea Guvernului francez în cadrul Programului “Courants d’Est” al Ministerului Culturii din Franța și Observatorul de politici culturale, Grenoble, fiind de asemenea selectată pentru două stagii internaționale, unul la Institutul Remarque al Universității din New York în 2003, și altul în 2006 la Fundația Culturală Europeană din Amsterdam, Olanda.

Activitatea profesională

Este angajată în 1973 la cotidianul Moldova Socialistă, de unde trece, în 1977 la revista Moldova, publicație unde devine întâi redactor apoi șef secție arte și literatură. De asemenea activează în perioada 1987 -1992 ca redactor-șef al revistei de cinema Lanterna magică și ca redactor șef al revistei de cultură și artă Sud-Est.

În perioada 1992- 1994 activează ca Viceministru în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor al Republicii Moldova.

În perioada 2000-2008 activează ca secretar literar al Teatrului Național “Mihai Eminescu” din Chișinău, unde fondează Gazeta Teatrului Național. Din 2008 până în 2009 este secretar literar al Teatrului “Eugene Ionesco”

Din 1993 până în 2000 Larisa Turea colaborează la catedra de sociologie, ASEM fiind, din 1995 în 2008, cu intermitențe lector superior, Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării, USM unde predă un Curs special de publicistică literară, “De la Eminescu și Caragiale la Ionesco”. Printre discipolii Larisa Turea, de la care aceasta a „învățat sârguincios” se numără Liliana Armașu, Sorina Ștefârță, Tamara Carauș, Alina Chiriac-Ivașcu și mulți alții.

Activitatea literară

Larisa Turea debutează cu versuri în numărul 2, pentru anul 1967 al revistei Moldova și ediția din august 1969 a revistei Cultura Moldovei. Prima sa carte, „Portrete în relief”, vede lumina tiparului în 1987 la editura Cartea moldovenească din Chisinau, urmând apoi la editura Universitas în 1991 prima ediție a „Cărții foametei” (scrisă în colaborare cu soțul său Valeriu Turea).

Publicații:

• Portrete în relief, Cartea Moldovenească, Chișinău, 1987,
• Cartea Foametei, Universitas, Chișinău, 1991
• Cartea foametei, ediția a doua, revizuită, Curtea Veche, București, 2008
• Cartea foametei, ediția a patra, revizuită, Cartier, Chișinău
• „Considerații privind memoriei culturale și colective (cu referire la schimbările de mentalitate
• induse de înfometarea populației din R.S.S.Moldovenească în 1946-1947) articol în volumul
• Sfârșitul regimurilor comuniste. Cauze, desfășurare și consecințe”. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011.
• „Imblânzitorii de lei în teatrul basarabean” (Lion tamers in the bassarabian theatre) eseu în volumul Das rumänische Theater nach 1989. Seine Beziehungen zum deutschsprachigen Raum (Post 1989 Romanian theatre and its relations with the German space ), Frank & Timme publishers, Berlin, 2010.
• „Portret de grup cu S.Nicolae, monodramă, în antologia “Dramaturgi basarabeni de astazi”, editura Teatrul Azi și Fundația Camil Petrescu, București, 2008, montată în regia lui Nelly Cozaru în cadrul Atelierul de dramaturgie al Teatrului Național Mihai Eminescu, iunie 2003;
• Cartea foametei, spectacol lectură, regie Alexandru Cozub, Atelierul de dramaturgie al Teatrului Național Mihai Eminescu, februarie 2009
• The Moldavian Theatre Articol în The Korean Theatre Magazine, nr.4, 2006
• Studiul Dimensiunea culturală a dezvoltării, Cultural Dimension of Development, Institutul de Politici Publice, Chișinau, 2003
• Peur, terreur, bonheur, eseu în volumul Angoisses, reves et espoirs d’Europe, Presses Universitaires de Nancy, Nancy, France, 2000
• Cultură și competență civilizatorie eseu, Caiete critice, n. 9-12/1998, București, Romania.
• Articole despre teatrul modern, Enciclopedia Chișinău
• Actors in Republic of Moldova, studiu, The Slovak Theatre, vol.45, n.4, 1997, Bratislava, Slovakia
• Micro-antologia La Litterature Bessarabienne, Missives, mars 1995, Paris.

Distincții

• Premiul Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova pentru cea mai bună carte a anului 1992 – „Cartea foametei”.

Afilieri

• membră a Uniunii Jurnaliștilor din Moldova (din 1978)
• membră a Uniunii Teatrale (din 1991)
• membră a ligii Criticilor (din 1991)
• membră a Comitetului pentru cultură al Consiliului Europei (Strasbourg, 1994-1996)
• membră al Uniunii Scriitorilor (din 1998)