{"id":130,"date":"2023-07-25T08:31:29","date_gmt":"2023-07-25T08:31:29","guid":{"rendered":"https:\/\/satulcalinesti.md\/?page_id=130"},"modified":"2023-08-15T06:52:07","modified_gmt":"2023-08-15T06:52:07","slug":"istoria-si-legenda-satului","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/satulcalinesti.md\/?page_id=130","title":{"rendered":"Istoria \u0219i legenda satului"},"content":{"rendered":"\n

Istoria \u0219i legenda satului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Primii locuitori care s-au stabilit pe aceste locuri au fost cu mai bine cu 2000 de ani \u00ce. H. Au fost  descoperite vestigii care dateaz\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prima men\u021biune a acestui sat are loc la 10 februarie 1429 \u0131ntr-o carte domneasc\u0103 de unde afl\u0103m c\u0103  Alexandru Voievod d\u0103ruise so\u021biei sale Marena M\u0103n\u0103stirea de la Vi\u0219nev\u0103\u021b, istoricul Alexandru Gon\u021baargumenteaz\u0103 c\u0103 locuitorii satului asa numi\u021bii Calinou\u021bi s\u0131nt anume locuitorii satului C\u0103line\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Timp de 2 secole nu se mai g\u0103se\u0219te nici o \u0219tire despre C\u0103line\u0219ti. Abia la 12 martie 1601 , c\u00e2nd are loc \u0219i prima atestare, domnitorul Ieremia Movil\u0103 le \u00eent\u0103re\u0219te nepo\u021bilor s\u0103i Dr\u0103ghici \u0219i Rom\u0131\u0302\u0219cel mai multe sate pe Prut, printre care \u0219i C\u0103line\u0219ti. De aici \u00eencolo, timp de un secol, afl\u0103m c\u0103 aceast\u0103 localitate a fost st\u0103p\u0131nit\u0103 ba de Gram\u0103, ba de Catrina Canta, ba de Iancu Pruncu etc.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen istoria satului, bisericile \u0219i m\u0103n\u0103stirile au fost prezente si au avut un rol important la dezvoltarea regiunii. \u00cen 1774 se \u0131nfiin\u021beaz\u0103 M\u0103n\u0103stirea \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d (sau dup\u0103 o denumire mai veche \u201eM\u0103n\u0103stirea Tureatca\u201d) ctitorit\u0103 de cneazul Rumean\u021bev. Istoria zbuciumat\u0103 a m\u0103n\u0103stirii a f\u0103cut ca s\u0103 fie reconstruit\u0103 de 6 ori p\u00e2n\u0103 la etapa actual\u0103. Din unele surse afl\u0103m c\u0103 m\u0103n\u0103stirea a fost reconstruit\u0103 pentru a patra oar\u0103 \u0131n anul 1922 dup\u0103 care a fost destr\u0103mat\u0103 din nou fiind reconstruit\u0103 \u0131n anul 1947 de c\u0103tre un locuitor al satului C\u0103line\u0219ti pe nume mo\u0219 S\u0131rghi Magd\u0131\u0302l. Nu se cunoa\u0219te c\u00e2nd a fost \u0131\u0302 nchis\u0103 \u0219i din ce cauz\u0103, dar e posibil acest lucru s\u0103 se fi \u0131nt\u00e2mplat \u0131\u0302n jurul anilor 1960, atunci c\u00e2nd au fost \u0131\u0302 nchise majoritatea m\u0103n\u0103stirilor de pe teritoriul Basarabiei. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1861 se deschide \u0219coala bisericeasc\u0103 parohial\u0103 \u0219i peste 1 an se deschide \u0219i o \u0219coal\u0103 popular\u0103 cu o clas\u0103 ministerial\u0103, \u0131nv\u0103\u021b\u0103tor era Natalia Agapiev, apoi \u0219i Vasile Popescu. \u00cen 1880 \u0219coala era \u00eentre\u021binut\u0103 de s\u0103teni \u0219i par\u021bial de sat, de\u0219i popula\u021bia satului trecea cu pu\u021bin peste 1000.<\/p>\n\n\n\n

Secolul XX g\u0103se\u0219te \u0131n C\u0103line\u0219ti 1639 de suflete care st\u0103p\u00e2neau 2128 desetine de p\u0103m\u0131\u0302 nt \u0131\u0302n timp ce proprietarul Chesco avea \u0131n posesie mai bine de 4845 de desetine. Satul avea 2 mori de v\u0131\u0302nt \u0219i una cu aburi, satul mai dispunea de po\u0219t\u0103 cu 5 cai, adic\u0103 sta\u021bie po\u0219tal\u0103. \u0218coala de o clas\u0103 cu 65 de elevi era deja ne\u0131nc\u0103p\u0103toare si nu mai corespundea cerin\u021belor. Nenorocirile dau peste c\u0103line\u0219teni ca \u0219i peste toat popula\u021bia Basarabiei . Ba vin ploi cu grindin\u0103 de nimicesc toate sem\u0103n\u0103turile, ba puhoaie mari pe prut le stric\u0103 iar totul. Via\u021ba era mai grea \u0219i num\u0103rul popula\u021bie scade, \u0131n 1910 de\u0219i \u0131\u0302n sat erau 262 gospod\u0103rii \u00een ele ve\u021buiau numai 1481 de persoane care lucrau 1815 desetine.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 r\u0103zboi se pune la cale o nou\u0103 o r\u0131nduire social\u0103-sovietic\u0103, mai \u00eent\u0131\u0302  aduce marea foamete din 1946-1947, apoi deport\u0103rile, 27 de familii din C\u0103line\u0219ti sunt str\u0103mutate \u0131\u0302 n Siberia.<\/p>\n\n\n\n

Colectivizarea din anii 1949 si 1950 a fost o alt\u0103 n\u0103past\u0103 asupra popula\u021biei, satul avea 2382 de locuitori (dintre care 2217 rom\u00e2ni, 89 ucraineni, 21 ru\u0219i \u0219.a.) apoi recens\u0103m\u0131nturile din 1979 \u0219i 1989 \u00eenregistreaz\u0103 aici 3207 locuitori.<\/p>\n\n\n\n

Despre istorie \u0219i specificul localit\u0103\u021bii vorbesc denumirile locale – H\u00e2rtopul Ganului, F\u00e2nt\u00e2na de curte, F\u00e2nt\u00e2na Doamnei, Iazul la tureatc\u00e2, p\u0103durea de Salc\u0131\u00e2mi etc. \u00cen noiembrie 2000 C\u0103line\u0219ti avea 3180 de locuitori iar la urm\u0103torul recens\u0103m\u0131nt din 2004 s-au \u0131nregistrat 2821 locuitori, (barba\u021bi – 1381 \u0219i femei – 1440).<\/p>\n\n\n\n

 Izvorul \u201eF\u00e2nt\u00e2na Doamnei\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Cartea de vizit\u0103 a  satului  ar fi  ,,F\u00e2nt\u00e2na Doamnei\u201d  despre care legenda spune, c\u0103 pe vremea turcilor, \u00eentr-o zi de var\u0103 cu ar\u015fi\u0163\u0103  trecuse prin aceste locuri o Doamn\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi ar\u0103toas\u0103, care la un moment z\u0103rise o poieni\u0163\u0103 \u00een care se ascundea unicul izvor prin prejm\u0103. Fiind foarte obosit\u0103 \u015fi \u00eensetat\u0103 s-a oprit  pentru un popas la acel izvor. Apa izvorului era limpede ca lacrima \u015fi cu un gust deosebit. Doamnei i-a pl\u0103cut apa \u015fi a\u015fezarea.<\/p>\n\n\n\n

Ea a dat porunc\u0103 s\u0103 se construiasc\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 pentru to\u0163i cei care treceau \u00eenseta\u0163i pe aceste locuri,  \u00een prejma f\u00e2nt\u00e2nii au fost amenajate \u015fi uluce pentru a fi ad\u0103pate vitele.<\/p>\n\n\n\n

Se spune c\u0103 aceast\u0103 Doamn\u0103 s-ar fi construit  un loca\u015f \u015fi a tr\u0103it chiar \u00een prejma f\u00e2nt\u00e2nii.<\/p>\n\n\n\n

Se mai spune c\u0103 dac\u0103 cei str\u0103inii beau ap\u0103 de la ,,F\u00e2nt\u00e2na Doamnei\u201d  r\u0103m\u00e2n  \u00een C\u0103line\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

De la aceast\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 se aprovizioneaz\u0103 mul\u0163i locuitori ai satului \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Sec\u0163iunea \u201eMozaicul\u201d  cu chipul Micii Domnului a fost asamblat\u0103 de c\u0103tre artistul plastic Gheorghe Vrabie, originar din satul C\u0103line\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Legenda ,,Izvorului de la Curte\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Izvorul \u00ee\u015fi are originea de pe timpurile imperiului Turc. Din mai multe discu\u0163ii cu cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 localnici, din apropiere , am aflat multe lucruri interesante despre originea acestui izvor.<\/p>\n\n\n\n

,, Izvorul de la Curte\u201d, cum este numit \u00een prezent de c\u0103tre localnici, i se mai spune \u015fi ,,Izvorul de la Ple\u015fca\u201d, deoarece pe timpuri aici, au fost amplasate mo\u015fiile buneilor regretatului plastician, Gheorghe Vrabie, ,,Tat\u0103l Leului Moldovenesc”, personalitate remarcabil\u0103 a localit\u0103\u0163ii noastre. La baza izvorului se afl\u0103 ceva MISTERIOS, dou\u0103 t\u0103lpi de sanie, de pe timpurile Imperiului Turc. Din cuv\u00e2ntul l\u0103sat de str\u0103mo\u015fi, dac\u0103 aceste obiecte vor fi str\u0103mutate, se va \u00eent\u00e2mpla o nenorocire: ,,VA SECA IZVORUL\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 2018 din ini\u0163iativa locuitorilor din vecin\u0103tatea izvorului \u015fi cu suportul al altor localnici, s-a reconstrui Izvorul, devenind cartea de vizit\u0103 a p\u0103r\u0163ii de jos a localit\u0103\u0163ii \u015fi o important\u0103 surs\u0103 de ap\u0103 potalil\u0103, care este consumat\u0103 nu doar de locuitorii satului, dar \u015fi de cei din localit\u0103\u0163ile vecine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istoria \u0219i legenda satului Primii locuitori care s-au stabilit pe aceste locuri au fost cu mai bine cu 2000 de ani \u00ce. H. Au fost  descoperite vestigii care dateaz\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103. Prima men\u021biune a acestui sat are loc la 10 februarie 1429 \u0131ntr-o carte domneasc\u0103 de unde afl\u0103m c\u0103  Alexandru Voievod d\u0103ruise so\u021biei sale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":121,"menu_order":2,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-130","page","type-page","status-publish","hentry","entry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/satulcalinesti.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/satulcalinesti.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/satulcalinesti.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/satulcalinesti.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/satulcalinesti.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/satulcalinesti.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/130\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2408,"href":"https:\/\/satulcalinesti.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/130\/revisions\/2408"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/satulcalinesti.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/121"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/satulcalinesti.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}